1.B.1 Fapte:

a)Orice siloz este proiectat să aibă o anumită productivitate a liniilor de livrare, exprimată in t/h (de exemplu 80t/h însoțită de densitatea de referință, r=80kg/hl) sau in m3/h(de exemplu 100 m3/h), denumită PF.O.E.(Productivitatea dată de Fabricantul Original al Echipamentului).

b) O linie de livrare a unui siloz a cărui productivitate reală în practică este mai mică decât cea dată de proiectant este considerată ineficientă.

c) Din experiență, pot spune că majoritatea silozurilor nu operează la PF.O.E.(Productivitatea data de Fabricantul Original al Echipamentului) ci operează la valori mai mici fie datorită unor cauze tehnice cât și datorită operatorilor de siloz care efectuează reglajele necesare.

1.A.2 Studiu de caz:

Înainte 43t/h

Film 1 – test livrare în care se poate observa volumul scăzut al marfii pe banda, respectiv 43 t/h calculat la densitatea de referinta a grâului(80kg/hl). Testul a fost făcut cu porumb. (click pe film)

După 84 t/h

Poza4 – test livrare în care se poate observa volumul mărit al marfii pe banda, respectiv 84 t/h calculat la densitatea de referinta a grâului(80kg/hl). Testul a fost făcut cu grâu.

Observații

  • Un siloz ISPA cu o capacitate de 45000 t, echipat cu benzi transportoare B650 si elevatoare EL80/75 proiectate să funcționeze cu 80t/h livra produse pe camion existănd contracte care prevedeau livrarea a cate 1000 t/zi către portul Constanța, managementul având nemulțumirea că liniile de livrare merg prea încet și că încărcarea camioanelor se prelungește prea mult pe timp de noapte, existând nemulțumiri din partea șoferilor.
  • Dacă se mărea volumul de marfă pe transportor, fluxul se oprea neputând să care marfa.
  • Urmare cerinței Beneficiarului de a rezolva problema, s-a facut un test documentat de productivitate cu porumb(vezi poza 4) din care a reieșit că productivitatea reală(transformata la densitatea grâului de 80kg/hl) este de 43t/h iar linia de recepție trebuia să funcționeze la productivitatea PF.O.E .(Productivitatea data de Fabricantul Original al Echipamentului) de 80t/h
  • Urmare testului documentat a reieșit că dacă linia funcționează cu 43t/h și trebuia să funcționeze cu 80t/h aceasta făcea in realitate de 2x sau cu 200% mai puțin decât era proiectată să facă fiind așadar ineficientă.
  • Am identificat și eliminat 2 Puncte de Ștrangulare din fluxul tehnologic.
  • După eliminarea Punctelor de Ștrangulare am făcut din noul testul de livrare, valoarea efectivă(reală) fiind de 84 t/h(Pef=94t/h) la valoarea de referință de 80 kg/hl.
  • Silozul în cauză avea o vechime de 38 de ani și opera ineficient încă de la P.I.F.(Punerea în Funcțiune) din 1982.

1.B.3 Consecințe

O linie de livrare care operează la valori ale productivității mai mici decât cea la care este proiectată este considerată ineficientă si poate conduce la apariția cozilor de camioane la încărcare, creșterea cheltuielilor cu salariile datorită maririi timpului de lucru a personalului silozului, creșterea cheltuielilor cu energia, uzura mărită a echipamentelor, clienți nemulțumiti, mărirea costului cu logistica ale clientului datorită timpilor mai lungi așteptare a șoferilor, personalul silozului nemulțumit datorită programului prelungit de lucru…

1.B.4 Concluzie

Indiferent că dețineți un siloz nou sau vechi și nu aveți încă testele de productivitate ale liniilor de livrare făcute și documentate, este preferabil să ne contactați să clarificați subiectul daca sunt sau nu eficiente, cheltuielile asociate cu aceasta fiind mult mai mici comparativ cu pierderile care le puteți avea dacă se dovedește că operați linii de livrare ineficiente. Spre exemplu în studiul de caz prezentat operau silozul ineficient de 38 de ani.