1.D.1 Fapte:

a) Cele mai multe silozuri sunt prevazute din proiectare cu uscătoare de cereale diverse care permit uscarea produselor umede.

b) Un uscator este considerat un Punct de Ștrangulare a producției dacă în funcționarea acestuia productivitatea este mai mică decât cea dată de Fabricantul Original al Echipamentului, dacă în timpul campaniei se defectează des și necesită opriri și porniri frecvente, dacă utilizeaza personal neinstruit pentru operarea acestuia sau dacă nu există proceduri de curațare a uscătorului înainte de campanie.

c) Din experiență pot spune că majoritatea uscătoarelor din silozuri produc încetinirea proceselor tehnologice acționând ca un Punct de Ștrangulare a producției.

1.D.2 Studiu de caz

Fig.3 –flux instalație de uscare
1-produs de baza țn vrac(porumb); 2-tarar; 3-uscător; 4-magazie 4000t capacitate

  • O fermă avea de recoltat un estimat de 4000 t de porumb din câmp având o umiditate de 19%.
  • Ferma dispunea de un siloz de 10000 t capacitate in celule metalice si 2 magazii de 4000 t fiecare, prevazută cu un tarar și un uscător de cereale.
  • Conform tabelului de performanțe, la o extracție de la 19% umiditate la 14% umiditate (extracție de 5%), o temperatură a agentului de uscare de 90 0C și o temperatura ambientală de 0 0C uscătorul trebuia sa facă 16t/h produs umed, respectiv o cantitate de 16t/h x24 h=384 t/zi dupa stabilizarea uscatorului.
  • Managementul a organizat recoltarea și logistica astfel încât să aducă o cantitate de 300÷500 t de porumb umed/zi, estimând ca va termina de uscat întreaga cantitate in circa 10÷ 11 zile
  • Managementul avea nemulțumirea că uscarea porumbului merge greu deoarece jumătate din porumbul adus zilnic rămânea pe buncăr neuscat de la o zi la alta și a dorit să verifice dacă uscătorul funcționează la capacitate.
  • Urmare cerinței Beneficiarului de a rezolva problema, s-a facut un test de productivitate prin cântărirea cantității de porumb rezultate la o descărcare, găsindu-se-se valoarea de 350 kg.
  • La o valoare a frecvenței setată de operator de 130 s, rezulta ca uscătorul face 3600s:130s=28 descărcări pe oră
  • Productivitatea dată de F.O.E.(Fabricantul Original al Echipamentului este de 16t/h. Dacă uscătorul este setat la 28 descărcări pe oră atunci trebuia să facă 16t/28 descărcări=0,571 t/descărcare sau 571 kg/descărcare.
  • Dar uscătorul a făcut 350 kg/descărcare atunci el funcționează numai la 350kg:571×100=61% eficiență sau uscătorul funcționa ineficient.
  • S-a golit uscătorul de porumb si s-a găsit că la mecanismul de descărcare existau cupe care nu mai descărcau datorita faptului că le căzuseră șuruburile și parte din masa de descărcare era înfundată cu corpuri străine deoarece produsul nu se precurăța cu tararul deoarece se considera ca „este curat”.
  • S-au înlăturat punctele de ștrangulare s-a umplut uscătorul iar la determinarea descărcării s-a găsit 580 kg/descărcare, uscătorul fiind astfel eficientizat.

1.D.3 Concluzie

Indiferent că dețineți un uscător nou sau vechi și nu aveți încă testele de productivitate ale uscătorului făcute și documentate, este preferabil să ne contactați să clarificați subiectul, cheltuielile asociate cu aceasta fiind mult mai mici comparativ cu pierderile care le puteți avea dacă se dovedește că operați uscătoare ineficiente. Dacă dețineți un uscător ineficient veți usca mai greu produsele, veți pierde din calitatea produselor, veți mări programul de lucru al operatorilor, veți avea consumuri de combustibili mai mari la uscare.